Meniu

Mihail Sadoveanu

  • Povestitor
  • n. 05 Noiembrie 1880
  • d. 19 Octombrie 1961
  • Cunoscut şi ca

  • nuvelist, romancier, om politic român

Detalii Cărţi Citate Opere Referate

Detalii

Detalii

  • Despre

    Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Paşcani - d. 19 octombrie 1961, Vânători-Neamţ) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician şi om politic român. Este unul dintre cei mai importanţi şi prolifici prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea, având o carieră ce se întinde pe parcursul a cincizeci de ani. Este cunoscut mai ales pentru romanele sale istorice şi de aventuri, deşi autorul a creat pagini nemuritoare despre lumea ţărănească din Moldova, despre natura României şi a scris, de asemenea, reportaje şi pagini memorialistice. Sadoveanu a fost unul din primii colaboratori ai revistei tradiţionaliste Sămănătorul, înainte de a deveni un scriitor realist şi adept al curentului poporanist reprezentat de revista literară Viaţa Românească. Opera sa se poate grupa în câteva faze care corespund unor direcţii sau curente literare dominante într-o anumită epocă: o primă etapă sămănătoristă, cea de început, a primelor încercări, nuvele şi povestiri, o a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică (reflectată în romane precum Creanga de aur sau Divanul persian). În această etapă, acţiunea operelor sale are loc în general în regiunea istorică a Moldovei, cu teme preluate din istoria medievală şi modernă timpurie a României, în romane precum Neamul Şoimăreştilor, Fraţii Jderi şi Zodia Cancerului. Prin intermediul operelor precum Venea o moară pe Siret..., Baltagul şi alte scrieri, Sadoveanu acoperă o mai mare perioadă de timp, ajungând până în istoria contemporană, în care abordează şi alte stiluri precum romanul psihologic şi naturalismul. Ultima etapă corespunde realismului socialist, în acord cu perioada socialist-comunistă la care Sadoveanu va adera ideologic. Ca om politic, a fost adept al naţionalismului şi umanismului, Sadoveanu oscilând în perioada interbelică între forţele politice de dreapta şi stânga. A făcut parte mai întâi din Partidul Poporului, Partidul Naţional Liberal-Brătianu şi Partidul Agrar al lui Constantin Argetoianu, ocupând funcţia de Preşedinte al Senatului. A fost colaborator al cotidianelor de stânga Adevărul şi Dimineaţa, şi a fost ţinta unei campanii de presă venite din partea partidelor de extremă dreapta. Deşi a fost un susţinător al monarhiei în timpul regimului autoritar al lui Carol al II-lea, îşi schimbă orientarea politică după cel de-al Doilea Război Mondial, făcând parte din Partidul Comunist Român. În această perioadă este numit preşedinte al Adunării Deputaţilor şi face parte din cei cinci membri ai Prezidiului provizoriu al Republicii Populare Române, care a preluat conducerea statului după abdicarea regelui. Scrie în favoarea Uniunii Sovietice şi a stalinismismului. Multe dintre operele şi discursurile sale, printre care şi romanul politic Mitrea Cocor, dar şi celebrul slogan Lumina vine de la Răsărit, sunt de asemenea considerate ca propagandă în favoarea comunizării. A fost preşedintele Uniunii Scriitorilor din România şi, începând cu anul 1921, membru al Academiei Române. A primit Premiul Lenin pentru Pace în 1961. În anul 1928 devine Mare Maestru al Marii Loji Naţionale din România. A fost cumnatul criticului literar Izabela Sadoveanu-Evan. Copiii săi, Profira şi Paul-Mihu Sadoveanu, au mers pe urmele tatălui şi au devenit la rândul lor scriitori.

  • Adresa personalităţii
    https://mail.vorbeste-romaneste.ro/personalitate/mihail-sadoveanu/