Poezii
« PoeziiElegie
Tremură aceeaşi apă şi frunză
la bătăile aceluiaşi ceas.
În ce tărîm şi-n ce somn te-ai oprit?
Cerească subt ce iarbă-ai rămas?
Se revarsă în mine drumurile
toate pe cari ai umblat.
Oglinda-ţi mai păstrează chipul
şi după ce-ai plecat.
Fără gînd, fără-ndemn, fără glas,
cu mîneca şterg ochiuri ude.
Un vecin prin zidul meu aude
răbdarea neagră a aceluiaşi pas.
1260 de vizualizări, 0 aprecieri
Ţi-a plăcut ?
Ştiai că poţi naviga mult mai uşor folosind tasta pentru poezia anterioară şi pentru poezia următoare ?