Poezii
« PoeziiStăpâna iarnă
Stăpâna iarnă
Se-ascunde soarele în nori.
E frig, pădurea-i dezbracată,
Se sting întârziate flori,
A îngheţat câmpia toată.
Un fulg răzleţ şi ameţit
Încet s-aşează pe ogor,
E primul mesager vestit
Al gerului-i ne-ndurător.
În dans de iele jucăuş
Urmează fraţii lui cei dalbi
Umplând câmpiei larg căuş
Cu un covor de fluturi albi.
Izvorul plânge îngheţat
Cu lacrimi reci pe malu-i gol,
Abia oprit din tremurat
Îşi strânge albia domol.
Se zgribulesc stinghere ciori
Sub streaşina unui copac,
Din nori, celestele viori
Le cântă un prohod sărac.
Natura s-a oprit in loc,
Stăpână-i iarna pe câmpie,
În sobe doar mai arde foc
În dans zglobiu. Ce feerie!
656 de vizualizări, O apreciere
Ştiai că poţi naviga mult mai uşor folosind tasta pentru poezia anterioară şi pentru poezia următoare ?