Poezii
« PoeziiToamnă
O nouă toamn-a poposit în noi
cu clipe-ncremenite-n frunze reci
şi lacrimi îngheţate pe poteci
ce-n inimă s-or cuibări şuvoi.
Cer plumburiu apasă depărtarea,
pământul putrezit pare bizar
sub ploaia poposită ca un har
grădinilor să le redea culoarea.
Rubinul verii doarme-n amintire,
suntem mai trişti, dar ne iubim şi azi,
sorb arămiul ochilor tăi calzi,
lumină picurată în potire.
1270 de vizualizări, 3 aprecieri
Ştiai că poţi naviga mult mai uşor folosind tasta pentru poezia anterioară şi pentru poezia următoare ?